Nimic despre ce am mai facut. Sunt atatea de spus ca parca nu are sens sa spun doar o singura poveste. Imi dau seama ca e aproape noiembrie. Si acasa, in tara, acest lucru se simte probabil in culorile copacilor, in diminetile racoroase sau pur si simplu in pregatirea sarbatorilor. Nimic din toate astea aici. E cald, zilele sunt egale unele cu celelalte, e o vara perpetua - imi pare ca timpul a incremenit.
Ma uit prin notite. Sambata (tot sambata). Limonada proaspata, niste ochi migdalati zambind frumos. Afara ploua marunt acum si am... (Cand a fost asta?!) Batu Caves. Imi amintesc sunetele ritmice ale tobei si dansatorii aproape plutind, in cerc.
Si ma tot gandesc ca nu am gasit inca valea mea a plangerii care sa ma faca sa ma intorc acasa, sa-mi caut mama, bunicii, familia si prietenii si sa-mi dau seama cat de mult a trecut de fapt...
Inapoi in valtoare. La boulivar birjar, la boulivar!
sâmbătă, 25 octombrie 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
